ÁRSIS s.n. (op. tesis) Silaba neaccentuată în versificația antică ; ridicare a vocii. ♦ Accent tonic. [< fr., lat., gr. arsis].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÁRSIS s. n. timpul slab, neaccentuat, al unei formule ritmice. ◊ accent tonic. (< fr., lat., gr. arsis)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
arsis (‹ gr. ἄρσις, „ascensiune, ridicare”), valoare (II, 1) sau grup de valori ritmice plasate în opoziție metrică neaccentuată. Tactarea* a. se face în general printr-un gest ascendent al brațului, al cărui sens se opune mișcării de tactare a thesis*-ului.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cat(h)ársis s.sg.tant. (livr.) Purificare, eliberare psihică ◊ „Mai întâi trebuie să excludem povestea cu «misterul artei». Foiletonul de sâmbătă seara nu se fabrică în vederea catharsis-ului.” Cont. 15 XI 74 p. 9 (din fr. catharsis; DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink