ARNĂUȚÍME s. f. Mulțime de arnăuți, totalitatea arnăuților.[Pr. -nă-u-] – Arnăut + suf. -ime.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARNĂUȚÍME s. f. Mulțime de arnăuți, totalitatea arnăuților.- Din arnăut2 + suf. -ime.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
arnăuțíme s. f. (sil. -nă-u-), g.-d. art. arnăuțímii
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
arnăuțíme f. Mulțime de Arnăuțĭ. Gloată de Arnăuțĭ mercenarĭ.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink