*2) armăriĭ f. pl. V. armoariĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ARMÁRE, armări, s. f. Acțiunea de a (se) arma – V. arma.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ARMÁRE s.f. Acțiunea de a arma. ♦ Îmbrăcare a cablurilor, a barelor etc. cu un înveliș metalic de protecție. [< arma].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ARMÁRE, armări, s. f. Acțiunea de a arma. ♦ Cantitatea procentuală de armătură dintr-o piesă de beton armat, raportată la suprafața utilă a secțiunii de beton a piesei.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ARMĂRÍE, armării, s. f. (Înv. și reg.) Depozit de arme. – Din armă + suf. -ărie.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

armáre s. f., g.-d. art. armării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

1) armăríe f. (d. armă). Vechĭ. Depozit de arme, arsenal.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink