ARGÓTIC, -Ă, argotici, -ce, adj. Care aparține argoului, privitor la argou, de argou. – Din fr. argotique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

ARGÓTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de argou; propriu argoului. /<fr. argotique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ARGÓTIC, -Ă adj. De argou. [< fr. argotique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ARGÓTIC, -Ă adj. de argou. (< fr. argotique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ARGÓTIC, -Ă, argotici, -e, adj. Care aparține argoului, de argou. – Fr. argotique.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

argótic adj. m., pl. argótici; f. sg. argótică, pl. argótice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink