ARGĂSEÁLĂ, argăseli, s. f. 1. Argăsire. 2. (Concr.) Amestec de substanțe cu care se argăsesc pieile și blănurile. – Argăsi + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ARGĂSEÁLĂ, argăseli, s. f. Operație prin care se argăsesc pieile. ♦ Amestec de substanțe în care se argăsesc pieile. – Din argăsi + suf. -eală.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ARGĂSEÁLĂ s. v. tăbăcire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

argăseálă s. f., g.-d. art. argăsélii; pl. argăséli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

argăseálă f., pl. elĭ. Argăsire. Substanța cu care se argăsește, dubeală. V. amuș 1.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink