arcére f. Bc. Drum adîncit (în săpătură) făcut peste un deal. V. jidovină.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ARCÉR ~e n. pop. Piatră naturală cu care se ascute briciul, coasa etc.; cute; gresie. /Orig. nec.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ARCÉR, arcére, s. n. (Reg.) Gresie, cute.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

ARCÉR s. v. cute, gresie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

arcér n., pl. e (it. acciaro și acciarino, cute de oțel. V. acĭoaĭe. Cp. cu masat). Cute de brice.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink