ARATÓRIU, -IE adj. (Liv.) Care servește la arat; referitor la agricultură. [Pron. -riu. / cf. fr. aratoire, lat. aratorius].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

aratóriu adj. m., f. aratórie, pl. m. și f. aratórii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ARĂTÓRIU, -IE, arătorii, adj. (Înv., despre unelte) Care servește la arat sau la alte munci agricole. – După fr. aratoire.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink