araméică/aramáică (limba) s. f., g.-d. art. araméicei/aramáicei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ARAMÉIC, -Ă, arameici, -ce, adj. Care aparține limbilor semitice vorbite de arameeni (1), privitor la aceste limbi. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de arameeni (1); arameană. [Pr.: -me-ic] – Cf. aramean.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

araméic/aramáic, -ă adj. (Despre idiomuri) Din familia limbilor semitice, în care sunt scrise cărți de cult ale evreilor; aramean. ◊ (s.f.) Limbă semitică, una dintre cele mai importante ale antichității. (după fr. araméen, sem. aramaik)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

araméic adj. m., pl. araméici; f. sg. araméică, pl. araméice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink