arababúra și (ob.) harababúra adv. (ngr. allabábulla, d. ven. alababalá, arababura. Cp. și cu turc. alaǧa bulaǧa, amestecătură de colorĭ [!]). Fam. Alandala, fără ordine, talmeș-balmeș. S. f., pl. ĭ. Mare amestecătură: ce arababură! – În Cov. și bar-. În Ĭal. brambura, adandala, vraiște. În Trans. (Hațeg) bámbura: a bate bambura, a umbla haĭmana. V. hălămujdíe.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ARABABÚRĂ, arababuri, s. f. V. harababură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ARABABÚRĂ s. f. v. harababură.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

arababúră s. f. – Dezordine, încurcătură, scandal. – Var. harababură, (h)alababură. Tc. anababulla, sau ngr. ἀλλαμπάμπολλα, cu var. ἀναμπαμποῦλα și ἀναμπουμποῦλα (DAR). Pare a fi creație expresivă, comună și altor limbi; cf. lat. med. baburra „nebunie” (Du Cange; Castro 174), ngr. βαβοῦρα cu același sens, ven. alabalá „în chip confuz”, sp. zurriburri.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink