ARȚĂGÓS, -OÁSĂ, arțăgoși, -oase, adj. (Pop. și fam.) Certăreț. [Var.: (reg.) harțăgós, -oásă, hărțăgós, -oásă adj.] – Arțag + suf. -os.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ARȚĂGÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care are arțag; care este dispus spre ceartă; gâlcevitor; certăreț; scandalagiu; buclucaș. /arțag + suf. ~os
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ARȚĂGÓS, -OÁSĂ, arțăgoși, -oase, adj. Pornit pe ceartă; certăreț. [Var.: (reg.) harțăgós, -oásă, hărțăgós, -oásă adj.] – Din arțag + suf. -os.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ARȚĂGÓS adj., s. v. certăreț.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

arțăgós adj. m., pl. arțăgóși; f. sg. arțăgoásă, pl. arțăgoáse
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

arțág, arțăgáș, arțăgós, V. harțag, hărțăgos.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink