3 intrări
12 definiții

Explicative DEX

arăduce v vz răduce

răbduce v vz răduce

răduce1 [At: CUV. D. BĂTR. I, 29 8 / V: (înv) ar~, (reg) răbd~, răzd~ / Pzi: răduc / E: ml reducere] 1-2 vri (Îrg) A (se) asemăna (9) cu ceva. 3 vt A stabili o asemănare Si: a compara (1). 4 vt (Înv) A reprezenta.

răzduce v vz răduce1

ARĂDUCE (-duc) I. vb. tr. A înfățișa, a închipui, a reprezenta: leaspezile ceale mari și ceale mici, acealea arăduc chipul legii vechi și ceii noao (PRV.-MB.). II. vb. intr. A avea asemănare, a semăna: miru-mă cum nu-și arăduce fecior a părinte (MX.) [👉 RĂDUCE].

arădúc și rădúc, -dus, a -dúce v. tr. (lat. ad-redúcere. V. reduc). Vechĭ. Reproduc, reprezent, înfățișez, închipuĭ. V. intr. Semăn, am asemănare, aduc cu.

rădúc, -dús, V. arăduc.

Etimologice

arăduce (-c, -us), vb.1. A reprezenta, a simboliza. – 2. A se asemăna. – Var. răduce. Lat. redūcĕre „a duce din nou”, sau „a reduce”, cu a- posterior; sau din lat. ad redūcĕre, după Tiktin 86; Pușcariu 105 (lipsește în DAR). Este cuvînt vechi (sec. XVII), dublet al lui reduce, vb., format în sec. XIX pe bază lat.

Sinonime

ARĂDUCE vb. v. aduce, apropia, asemăna, asemui, imagina, închipui, înfățișa, reprezenta, semăna.

RĂDUCE vb. v. aduce, apropia, asemăna, asemui, semăna.

arăduce vb. v. ADUCE. APROPIA. ASEMĂNA. ASEMUI. IMAGINA. ÎNCHIPUI. ÎNFĂȚIȘA. REPREZENTA. SEMĂNA.

răduce vb. v. ADUCE. APROPIA. ASEMĂNA. ASEMUI. SEMĂNA.

Intrare: arăducere
arăducere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arăducere
  • arăducerea
plural
  • arăduceri
  • arăducerile
genitiv-dativ singular
  • arăduceri
  • arăducerii
plural
  • arăduceri
  • arăducerilor
vocativ singular
plural
Intrare: arăduce
verb (V642)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arăduce
  • arăducere
  • arădus
  • arădusu‑
  • arăducând
  • arăducându‑
singular plural
  • arădu
  • arăduceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • arăduc
(să)
  • arăduc
  • arăduceam
  • arădusei
  • arădusesem
a II-a (tu)
  • arăduci
(să)
  • arăduci
  • arăduceai
  • arăduseși
  • arăduseseși
a III-a (el, ea)
  • arăduce
(să)
  • arădu
  • arăducea
  • arăduse
  • arădusese
plural I (noi)
  • arăducem
(să)
  • arăducem
  • arăduceam
  • arăduserăm
  • arăduseserăm
  • arădusesem
a II-a (voi)
  • arăduceți
(să)
  • arăduceți
  • arăduceați
  • arăduserăți
  • arăduseserăți
  • arăduseseți
a III-a (ei, ele)
  • arăduc
(să)
  • arădu
  • arăduceau
  • arăduseră
  • arăduseseră
Intrare: răduce
verb (VT642)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răduce
  • răducere
  • rădus
  • rădusu‑
  • răducând
  • răducându‑
singular plural
  • rădu
  • răduceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răduc
(să)
  • răduc
  • răduceam
  • rădusei
  • rădusesem
a II-a (tu)
  • răduci
(să)
  • răduci
  • răduceai
  • răduseși
  • răduseseși
a III-a (el, ea)
  • răduce
(să)
  • rădu
  • răducea
  • răduse
  • rădusese
plural I (noi)
  • răducem
(să)
  • răducem
  • răduceam
  • răduserăm
  • răduseserăm
  • rădusesem
a II-a (voi)
  • răduceți
(să)
  • răduceți
  • răduceați
  • răduserăți
  • răduseserăți
  • răduseseți
a III-a (ei, ele)
  • răduc
(să)
  • rădu
  • răduceau
  • răduseră
  • răduseseră
răbduce
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răzduce
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (V642)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arăduce
  • arăducere
  • arădus
  • arădusu‑
  • arăducând
  • arăducându‑
singular plural
  • arădu
  • arăduceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • arăduc
(să)
  • arăduc
  • arăduceam
  • arădusei
  • arădusesem
a II-a (tu)
  • arăduci
(să)
  • arăduci
  • arăduceai
  • arăduseși
  • arăduseseși
a III-a (el, ea)
  • arăduce
(să)
  • arădu
  • arăducea
  • arăduse
  • arădusese
plural I (noi)
  • arăducem
(să)
  • arăducem
  • arăduceam
  • arăduserăm
  • arăduseserăm
  • arădusesem
a II-a (voi)
  • arăduceți
(să)
  • arăduceți
  • arăduceați
  • arăduserăți
  • arăduseserăți
  • arăduseseți
a III-a (ei, ele)
  • arăduc
(să)
  • arădu
  • arăduceau
  • arăduseră
  • arăduseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)