Din totalul de 23 sunt afișate 20 definiții pentru aprecia, apreciere   conjugări / declinări

APRECIÉRE, aprecieri, s. f. Acțiunea de a aprecia și rezultatul ei. ◊ Expr. A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a lăsa pe cineva să chibzuiască și să hotărască singur (într-o problemă). [Pr.: -ci-e-] — V. aprecia.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÉRE, aprecieri, s. f. Acțiunea de a aprecia și rezultatul ei. ◊ Expr. A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a lăsa pe cineva să chibzuiască și să hotărască singur (într-o problemă). [Pr.: -ci-e-] – V. aprecia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

apreciére (a-pre-ci-e-) s. f., g.-d. art. apreciérii; pl. apreciéri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÉRE s. 1. v. evaluare. 2. atenție, cinste, cinstire, considerație, onoare, prețuire, respect, stimă, trecere, vază, (livr.) condescendență, deferență, rating, reverență, (înv. și reg.) seamă, (reg.) prețuială, (Mold.) lefterie, (înv.) laudă, socoteală, socotință, (grecism înv.) sevas, (înv. fam.) baftă, (fig.) credit. (Se bucură de ~ tuturor.) 3. v. recunoaștere. 4. aviz, judecată, opinie, părere, verdict. (Așteptăm cu nerăbdare ~ publicului.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÉRE s.f. Prețuire, stimă; considerare, judecată, analiză ; apreciație. ◊ A lăsa la aprecierea cuiva = a supune (ceva) judecății sau opiniei cuiva. [Var. apreciare s.f. / < aprecia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÉRE s. f. acțiunea de a aprecia; prețuire, stimă; considerare, judecată, analiză. (< aprecia)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÉRE, aprecieri, s. f. Acțiunea de a aprecia și rezultatul ei; prețuire, stimă; considerare, judecată, analiză. ◊ Expr. A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a supune (ceva) judecății sau opiniei cuiva. [Pr.: -ci-e-].
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

apreciére s. f. (sil. -pre-ci-e-), g.-d. art. apreciérii; pl. apreciéri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina prețul, valoarea unui bun; a evalua. ♦ A prețui pe cineva sau ceva (pentru calitățile sale); a aprețui. 2. A socoti, a considera (că)... [Pr.: -ci-a-] — Din fr. apprécier.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina prețul, valoarea unui bun; a evalua. ♦ A prețui pe cineva sau ceva (pentru calitățile sale); a aprețui. 2. A socoti, a considera (că)... [Pr.: -ci-a] – Din fr. apprécier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

apreciá (a ~) (a-pre-ci-a) vb., ind. prez. 3 apreciáză, 1 pl. apreciém (-ci-em); conj. prez. 3 să apreciéze; ger. apreciínd (-ci-ind)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÁ vb. 1. v. evalua. 2. a calcula, a potrivi, a socoti. (A ~ ceva din ochi.) 3. a prețui, (fig.) a gusta. (A ~ un spectacol bun.) 4. a cinsti, a considera, a onora, a prețui, a respecta, a stima, (înv.) a respectarisi, a respectălui, a respectui, a socoti. (I-a ~ cum se cuvine.) 5. v. considera. 6. a aviza. (A ~ favorabil proiectul.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A aprecia ≠ a disprețui, a neglija, a stinge
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A APRECIÁ ~éz tranz. 1) (bunuri destinate vânzării) A examina cantitativ și calitativ, determinând prețul sau valoarea; a prețui; a estima; a evalua. 2) (persoane) A trata cu considerație (pentru anumite calități, merite); a prețui. 3) A prețui printr-o judecată favorabilă; a considera; a socoti. [Sil. a-pre-ci-a] /<fr. apprécier
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÁ vb. I. tr. 1. A prețui, a evalua (în bani etc.). ♦ A prețui, a stima (pe cineva). 2. A socoti, a crede, a conchide. [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. [< fr. apprécier, cf. lat. appretiare < ad – la, pretium – preț].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÁ vb. tr. 1. a stabili valoarea, a evalua, a estima. ◊ a prețui, a stima (pe cineva). 2. a socoti, a considera (că). (< fr. apprécier, lat. appretiare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina în bani o valoare materială; a evalua. ♦ A prețui (la justa valoare) pe cineva sau ceva. 2. A socoti, a conchide. [Pr.: -ci-a] – Fr. apprécier.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

apreciá vb. (sil. -pre-ci-a), ind. prez. 1 sg. apreciéz, 3 sg. și pl. apreciáză, 1 pl. apreciém (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. și pl.apreciéze; ger. apreciínd (sil. -ci-ind)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

apreciá (apreciéz, apreciát), vb. – A evalua, a prețui; a socoti, a considera. – Var. (înv.) apreția, aprețui. Fr. apprécier. Var. apreția (formată după fr., prin analogie cu preț) este curentă în literatura sec. XIX; aprețui se bazează pe prețui. Ambele forme sînt înv., cu toate că DAR le consideră actuale. – Der. (din fr.) apreciabil, adj.; apreciator (var. aprețuitor), adj.; inapreciabil, adj.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

aprețià v. 1. a prețui; 2. fig. a judeca despre valoarea unui lucru.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink