Din totalul de 25 sunt afișate 20 definiții pentru aprecia, apreciere   conjugări / declinări

APRECIÉRE, aprecieri, s. f. Acțiunea de a aprecia și rezultatul ei. ◊ Expr. A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a lăsa pe cineva să chibzuiască și să hotărască singur (într-o problemă). [Pr.: -ci-e-] – V. aprecia.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÉRE, aprecieri, s. f. Acțiunea de a aprecia și rezultatul ei. ◊ Expr. A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a lăsa pe cineva să chibzuiască și să hotărască singur (într-o problemă). [Pr.: -ci-e-] – V. aprecia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

apreciére (a-pre-ci-e-) s. f., g.-d. art. apreciérii; pl. apreciéri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÉRE s. 1. v. evaluare. 2. atenție, cinste, cinstire, considerație, onoare, prețuire, respect, stimă, trecere, vază, (livr.) condescendență, deferență, rating, reverență, (înv. și reg.) seamă, (reg.) prețuială, (Mold.) lefterie, (înv.) laudă, socoteală, socotință, (grecism înv.) sevas, (înv. fam.) baftă, (fig.) credit. (Se bucură de ~ tuturor.) 3. v. recunoaștere. 4. aviz, judecată, opinie, părere, verdict. (Așteptăm cu nerăbdare ~ publicului.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÉRE s.f. Prețuire, stimă; considerare, judecată, analiză ; apreciație. ◊ A lăsa la aprecierea cuiva = a supune (ceva) judecății sau opiniei cuiva. [Var. apreciare s.f. / < aprecia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÉRE s. f. acțiunea de a aprecia; prețuire, stimă; considerare, judecată, analiză. (< aprecia)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÉRE, aprecieri, s. f. Acțiunea de a aprecia și rezultatul ei; prețuire, stimă; considerare, judecată, analiză. ◊ Expr. A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a supune (ceva) judecății sau opiniei cuiva. [Pr.: -ci-e-].
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÉRE, aprecieri, s. f. Acțiunea de a aprecia și rezultatul ei. 1. Prețuire, stimă. Partidul și guvernul dau o înaltă apreciere muncii rodnice pe care o duc cu modestie și abnegație zecile de mii de învățători, răspîndiți pe tot întinsul țării noastre. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 605. 2. Părere exprimată asupra valorii sau calității unei persoane sau a unui lucru; considerare, judecată, analiză. Probabil că lui îi era indiferentă aprecierea mea. SADOVEANU, N. F. 54. Vă mai trimit o poezie, pe care o supun aprecierii d-voastră. VLAHUȚĂ, O. A. 431. Natura psihică a lui Eminescu a dat prilej multor aprecieri greșite asupra poetului. IONESCU-RION, C. 65. ◊ Expr. A face aprecieri = a formula, a emite anumite păreri asupra valorilor sau calităților unei persoane sau ale unui lucru. Nu știu ce aprecieri a făcut și despre ce aprecieri a putut vorbi Cîrloman. SADOVEANU, N. F. 158. A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a supune (ceva) părerii, judecății sau opiniei cuiva. Las la aprecierea d-voastră faptele acestui om. – Pronunțat: -ci-e-.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

apreciére s. f. (sil. -pre-ci-e-), g.-d. art. apreciérii; pl. apreciéri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina prețul, valoarea unui bun; a evalua. ♦ A prețui pe cineva sau ceva (pentru calitățile sale); a aprețui. 2. A socoti, a considera (că)... [Pr.: -ci-a-] – Din fr. apprécier.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina prețul, valoarea unui bun; a evalua. ♦ A prețui pe cineva sau ceva (pentru calitățile sale); a aprețui. 2. A socoti, a considera (că)... [Pr.: -ci-a] – Din fr. apprécier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

apreciá (a ~) (a-pre-ci-a) vb., ind. prez. 3 apreciáză, 1 pl. apreciém (-ci-em); conj. prez. 3 să apreciéze; ger. apreciínd (-ci-ind)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÁ vb. 1. v. evalua. 2. a calcula, a potrivi, a socoti. (A ~ ceva din ochi.) 3. a prețui, (fig.) a gusta. (A ~ un spectacol bun.) 4. a cinsti, a considera, a onora, a prețui, a respecta, a stima, (înv.) a respectarisi, a respectălui, a respectui, a socoti. (I-a ~ cum se cuvine.) 5. v. considera. 6. a aviza. (A ~ favorabil proiectul.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A aprecia ≠ a disprețui, a neglija, a stinge
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A APRECIÁ ~éz tranz. 1) (bunuri destinate vânzării) A examina cantitativ și calitativ, determinând prețul sau valoarea; a prețui; a estima; a evalua. 2) (persoane) A trata cu considerație (pentru anumite calități, merite); a prețui. 3) A prețui printr-o judecată favorabilă; a considera; a socoti. [Sil. a-pre-ci-a] /<fr. apprécier
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÁ vb. I. tr. 1. A prețui, a evalua (în bani etc.). ♦ A prețui, a stima (pe cineva). 2. A socoti, a crede, a conchide. [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. [< fr. apprécier, cf. lat. appretiare < ad – la, pretium – preț].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÁ vb. tr. 1. a stabili valoarea, a evalua, a estima. ◊ a prețui, a stima (pe cineva). 2. a socoti, a considera (că). (< fr. apprécier, lat. appretiare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina în bani o valoare materială; a evalua. ♦ A prețui (la justa valoare) pe cineva sau ceva. 2. A socoti, a conchide. [Pr.: -ci-a] – Fr. apprécier.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina o valoare materială exprimînd-o în bani, a-i atribui un preț; a evalua. Experții au apreciat valoarea motorului la suma de cinci mii de lei. 2. (Cu privire la ființe sau lucruri) A prețui la justa valoare; a stima. Acea scriere a lui Bălcescu [« Puterea armată la Romîni »] a fost foarte apreciată de cititorii dup-atunci și a avut chiar onorurile unei edițiuni separate, tipărită tot în tipografia lui Kogălniceanu. GHICA, S. A. 142. 3. A socoti, a conchide. Adunarea generală apreciază că activitatea biroului a fost satisfăcătoare. – Pronunțat: -ci-a.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

apreciá vb. (sil. -pre-ci-a), ind. prez. 1 sg. apreciéz, 3 sg. și pl. apreciáză, 1 pl. apreciém (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. și pl.apreciéze; ger. apreciínd (sil. -ci-ind)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink