Definiția cu ID-ul 529808:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
APOTEOZĂ, apoteoze, s. f. (În antichitatea greco-romană) Divinizare a unui erou sau a unui împărat. ♦ Fig. Preamărire, slăvire, glorificare. [Pr.: -te-o-] – Fr. apothéose (lat. lit. apotheosis).