4 definiții pentru aposiopeză
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
APOSIOPEZĂ s.f. (Liv.) Reticență; întrerupere a vorbirii. ♦ Figură de stil constînd în întreruperea unei propoziții sau fraze din cauza grabei ori pentru că interlocutorul poate înțelege singur ce ar mai urma să fie spus. [Pron. -si-o-. / < fr. aposiopèse, it. aposiopesi, cf. gr. aposiopesis < aposiopao – încetez să vorbesc].
APOSIOPEZĂ s. f. 1. reticență; întrerupere a vorbirii. 2. figură de stil constând în întreruperea unei propoziții sau fraze din cauza grabei, ori pentru că interlocutorul poate înțelege singur ce ar mai urma să se spună. (< fr. aposiopèse, gr. aposiopesis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
aposiopeză s. f., g.-d. art. aposiopezei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
aposiopeză (gr. aposiopesis „trecere sub tăcere”), figură de stil care constă în întreruperea unei propoziții sau fraze, fie din impulsul grabei, fie pentru că interlocutorul (auditorul, cititorul) poate înțelege singur ce-ar mai fi de spus; în ultimul caz, figura poate exprima o amenințare (A): „Când ți-oi da vreo două...” (în limbajul vulgar). „Eu țin la madam Parigoridi, fiindcă și dumneaei ține la mine. De atâta vreme suntem buni prieteni, și nici un nor n-a venit să întunece... În sfârșit, ce să mai vorbim? îmi zice: «nene Iancule»” (I. L. Caragiale).
- sursa: DFS (1995)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
aposiopezăsubstantiv feminin
- 1. Întrerupere a vorbirii. DNsinonime: reticență
- 1.1. Figură de stil constând în întreruperea unei propoziții sau fraze din cauza grabei ori pentru că interlocutorul poate înțelege singur ce ar mai urma să fie spus. DN
-
etimologie:
- aposiopèse DN
- aposiopesi DN
- aposiopesis DN