APLÓMB s. n. 1. (Livr.) Siguranță absolută sau îndrăzneală (adesea nejustificată) manifestate în comportarea cuiva. 2. Poziție și direcție a membrelor unor animale în raport cu pământul și cu planul median al corpului, care servește la alegerea animalelor în vederea selecției. – Din fr. aplomb.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

APLÓMB n. Prezență de spirit; siguranță accentuată în felul de a se purta și de a vorbi; îndrăzneală. [Sil. a-plomb] /<fr. aplomb
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

APLÓMB s.n. 1. Direcție verticală, verticalitate. ♦ Poziție și direcție a picioarelor unui animal în raport cu pământul și cu planul median al corpului. 2. (Fig.) Îndrăzneală, siguranță în felul de a se purta și de a vorbi. [< fr. aplomb].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

APLÓMB s. n. 1. îndrăzneală, siguranță în felul de a se comporta, de a vorbi. 2. direcție verticală, verticalitate. ◊ poziție și direcție a picioarelor unui animal în raport cu pământul și cu planul median al corpului. (< fr. aplomb)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

APLÓMB s. n. (Franțuzism) Îndrăzneală (nepermisă și nejustificată). – Fr. aplomb.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

APLÓMB s. v. îndrăzneală.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

aplómb s. n. (sil. -plomb)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink