APLECĂTOÁRE adj. f. (Despre animale) Care dă să sugă, care are lapte. – Din apleca + suf. -(ă)toare.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

aplecătoare și plecătoare f., pl. orĭ (d. a se [a]pleca. D. rom. vine rut. plekotóra, plecătoare, și ung. pleketor, vită stearpă). Alăptătoare, doĭcă (Vechĭ). Oaĭe căreĭa ĭ-a murit mĭelu și care se lasă să fie suptă puțin de alt mĭel ca să fie mulsă pe urmă (Sin. cu mulgare).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

aplecătór adj. m. (sil. -ple-), pl. aplecătóri; f. sg. și pl. aplecătoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink