APLANÁ, aplanez, vb. I. Tranz. A face să dispară o neînțelegere, un conflict etc. – Din fr. aplanir.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

aplaná (a ~) (a-pla-) vb., ind. prez. 3 aplaneáză
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

APLANÁ vb. a înlătura, (rar) a pacifica, (fig.) a dezamorsa. (~ un conflict.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A APLANÁ ~éz tranz. 1) (conflicte, ciocniri, neînțelegeri etc.) A face să dispară. 2) (terenuri, drumuri etc.) A face să devină neted; a netezi; a nivela; a îndrepta; a egala. [Sil. a-pla-] /<fr. aplanir
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

APLANÁ vb. I. tr. A înlătura, a liniști, a potoli (o neînțelegere, un conflict etc.). ♦ A netezi, a nivela (un teren, fundamentul unui drum). [< fr. aplanir].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

APLANÁ vb. tr. 1. a înlătura, a potoli (un conflict) 2. a netezi, a nivela (un teren, fundamentul unui drum). (după fr. aplanir)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

APLANÁ, aplanez, vb. I. Tranz. A înlătura, a potoli, a liniști o neînțelegere, un conflict etc. – După fr. aplanir.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

aplaná vb. (sil. -pla-), ind. prez. 1 sg. aplanéz, 3 sg. și pl. aplaneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

aplanà v. 1. a face plan sau oblu, a netezi; 2. fig. a înlătura piedicile.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*aplanéz v. tr. (fr. aplanir, it. appianare). Fac plan, netezesc, nivelez. Fig. Liniștesc, potolesc: a aplana un conflict.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink