APELPISÍE, apelpisii, s. f. (Înv.) Stare de deznădejde, de desperare sau de exasperare. – DIn ngr. apelpisía.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

APELPISÍE, apelpisii, s. f. (Înv.) Stare de deznădejde; exasperare. – Ngr. apelpisia.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

APELPISÍE s. v. desperare, deznădejde.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

apelpisíe s. f., art. apelpisía, g.-d. art. apelpisíei; pl. apelpisíi, art. apelpisíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

apelpisíe f. (ngr. apelpisia). Sec. 19. Desperare [!].
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink