APELATÍV, -Ă, apelativi, -e, adj. (Ieșit din uz, despre substantive) Comun. ♦ (Substantivat, n.) Nume, calificativ. – Fr. appellatif (lat. lit. appellativus).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink