ANULÁȚIE, anulații, s. f. (Rar) Anulare. – Din fr. annulation.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ANULÁȚIE s.f. (Rar) Anulare. [Gen. -iei, var. anulațiune s.f. / cf. lat. annullatio, fr. annulation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANULÁȚIE s. f. anulare. (< fr. annulation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

anuláție s. f. (sil. -ți-e), art. anuláția (sil.-ți-a), g.-d. art. anuláției; pl. anuláții, art. anuláțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*anulațiune f. (lat. annulatio, -ónis). Acțiunea de a anula. – Și -áție, dar ob. -áre.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink