ANTURÁ vb. I. tr., refl. a (se) înconjura (de). II. tr. (fig.) a copleși (cu atenții). (< fr. entourer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

anturá vb., ind. prez. 3 sg. antureáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink