ANTIPATÍE, antipatii, s. f. Sentiment de neplăcere, de aversiune, de silă față de cineva; resentiment. – Din fr. antipathie, lat. antipathia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTIPATÍE ~i f. Sentiment sau senzație de neplăcere față de cineva sau ceva; repulsie; aversiune; silă; scârbă. [G.-D. antipatiei] /<fr. antipathie, lat. antipathia
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTIPATÍE s.f. Aversiune față de cineva sau de ceva; resentiment. [Gen. -iei. / cf. fr. antipathie, it. antipatia < lat. antipathia, gr. antipatheia < anti – contra, pathos – pasiune].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTIPATÍE s. f. aversiune, resentiment. (< fr. antipathie, lat. antipathia)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTIPATÍE, antipatii, s. f. Aversiune, pornire contra cuiva; sentiment de neplăcere față de cineva. – Fr. antipathie (lat. lit. antipathia).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTIPATÍE s. aversiune, ostilitate, pornire, repulsie, resentiment, (livr.) repugnanță, resimțământ. (Simte o vizibilă ~ față de el.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

antipatíe s. f., art. antipatía, g.-d. art. antipatíei; pl. antipatíi, art. antipatíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*antipatíe f. (vgr. antipátheia, d. anti, contra, și páthos, suferință. V. sim-patie. Aversiune, repugnanță naturală și fără voĭe: a avea, a simți antipatie contra cuĭva.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink