ANTIPARTÍNIC, -Ă, antipartinici, -ce, adj. Îndreptat împotriva concepțiilor, principiilor și metodelor partidului din care face parte. – Anti- + partinic (după rus. antipartiinîi).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTIPARTÍNIC, -Ă adj. Îndreptat împotriva principiilor, concepțiilor și metodelor unui partid; dușmănos acestui partid. [După rus. antipartiinâi].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTIPARTÍNIC, -Ă adj. care se opune ideologiei, programului partidului din care face parte. (după rus. antipartiinîi)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTIPARTÍNIC, -Ă, antipartinici, -e, adj. Îndreptat împotriva concepțiilor, principiilor și metodelor partidelor comuniste și muncitorești; dușmănos partidelor comuniste și muncitorești. – Din anti- + partinic (după rus. antipartiinyj).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

antipartínic adj. → partinic
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink