6 definiții pentru «anotimp»   declinări

ANOTÍMP, anotimpuri, s. n. Fiecare dintre cele patru diviziuni ale anului, care prezintă caractere specifice de climă și de lumină. – An2 + timp (după germ. Jahreszeit).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

ANOTÍMP ~uri n. Fiecare dintre cele patru diviziuni în care se împarte anul (primăvara, vara, toamna și iarna). /an + timp
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ANOTÍMP, anotimpuri, s. n. Fiecare dintre cele patru diviziuni ale anului, care prezintă caractere specifice de climă și de lumină. – Din an + timp (după germ. Jahreszeit).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ANOTÍMP s. sezon, (înv. și reg.) timp, (înv.) stagiune. (Cele patru anotimpuri ale anului.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

anotímp s. n., pl. anotímpuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*anotímp n., pl. urĭ (din an și timp, după germ. jahres-zeit). Timp al anuluĭ, sezon adică primăvara, vara, toamna saŭ ĭarna.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink