ANCORÁJ, ancoraje, s. n. 1. Ancorare. 2. Loc unde se ancorează. 3. Ansamblu de piese care servește la ancorare. ♦ Sistem de cabluri, sfori etc. prin care se fixează un stâlp, o construcție înaltă etc. – Ancoră + suf. -aj (după fr. ancrage, it. ancoraggio).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ANCORÁJ ~e n. 1) v. A ANCORA. 2) Ansamblu de obiecte (ancoră, lanț etc.) care servesc pentru ancorare. 3) Loc de ancorare. 4) Totalitate a cablurilor care fixează o construcție înaltă, un stâlp. /<fr. ancorage, it. ancoraggio
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ANCORÁJ s.n. 1. Ancorare. 2. Ansamblu format dintr-o ancoră și dintr-o serie de piese care servesc pentru ancorare. ♦ Loc de ancorare. ♦ Sistem de cabluri care fixează un stâlp, o construcție înaltă etc. [Cf. it. ancoraggio, fr. ancrage].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANCORÁJ s. n. 1. loc unde se ancorează. 2. ansamblu de piese pentru ancorare. 3. sistem de cabluri care fixează un stâlp, o construcție. (< it. ancoraggio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ANCORÁJ, ancoraje, s. n. 1. Ancorare. 2. Ansamblu format dintr-o ancoră și dintr-o serie de piese care servesc la ancorarea ei. ♦ Sistem de cabluri, sfori etc. prin care se fixează un stâlp, o construcție înaltă etc. – Fr. ancrage (după ancoră).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ANCORÁJ s. v. ancorare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ancoráj s. n., pl. ancoráje
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*ancorágiŭ n. și (ob.) -áj n., pl. e și urĭ (it. ancoraggio, fr. ancrage). Loc de ancorat în port. Taxă plătită p. ancorare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink