AMONÍT, amoniți, s. m. (La pl.) Ordin de moluște cefalopode fosile, cu cochilia în formă de spirală împărțită în mai multe compartimente, care au trăit în paleozoic; (și la sg.) moluscă aparținând acestui ordin. – Din fr. ammonite.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

AMONÍT ~ți m. Moluscă cefalopodă fosilă, cu cochilia în spirală, împărțită în compartimente. /<fr. ammonite
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AMONÍT s.m. Gen de moluscă cefalopodă fosilă cu cochilia în spirală, compartimentată. [Pl. -iți. / < fr. ammonite, cf. Ammon – zeu egiptean].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AMONÍT s.n. Exploziv constituit din azotat de amoniu și compuși nitrici. [< germ. Ammonit].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AMONÍT¹ s. m. cefalopod fosil cu cochilia în spirală, compartimentată. (< fr. ammonite)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AMONÍT² s. n. exploziv constituit din azotul de amoniu și compuși nitrici. (< germ. Ammonit)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AMONÍT, amoniți, s. m. Numele unor moluște cefalopode fosile cu cochilia în formă de spirală împărțită în mai multe compartimente. – Fr. ammonite.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

amonít s. m., pl. amoníți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*amonít m. (numele luĭ Ammon [Joĭe] în Egipt; fr. ammonite). Geol. Un fel de melcĭ fosilĭ, numițĭ altă-dată și coarnele luĭ Ammon.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink