16 definiții pentru ametist
din care- explicative (11)
- morfologice (4)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AMETIST, ametiste, s. n. Varietate violetă de cuarț, folosită ca piatră semiprețioasă. – Din fr. améthyste, lat. amethystus.
AMETIST, ametiste, s. n. Varietate violetă de cuarț, folosită ca piatră semiprețioasă. – Din fr. améthyste, lat. amethystus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ametist sn [At: ALEXANDRIA, 153 / S: (după fr) améthist / V: (rar) ~ă sf / Pl: ~e / E: fr améthyste] (Mlg) 1 Piatră prețioasă (varietate de cuarț) de culoare violetă. 2 (Îs) ~ oriental Varietate de ametist (1). corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*AMETIST (pl. -iste) sn. 💎 1 Varietate de cuarț transparent de coloare violetă; se găsește mai ales în Brazilia și Madagascar (🖼 97) ¶ 2 ~ oriental, varietate violetă de corindon, cu strălucire sticloasă sau de sidef; e birefringent și se electrizează prin frecare; se găsește în granituri, bazalturi și nisipuri diamantifere; e foarte prețuit în bijuterie [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AMETIST, ametiste, s. n. Piatră semiprețioasă (varietate de cuarț), transparentă, de culoare violetă. Inel cu ametist. ◊ (Poetic) Nopțile erau senine, cu boltă de ametist, pe care străluceau puzderie de stele mărunte și luceferi ca niște flori de flacără. SADOVEANU, M. C. 34. Purtam aripi odinioară, Sub cer înalt de ametist. LESNEA, I. 108. A serii lăcrămare de ametiste și opale. MACEDONSKI, O. I 64.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMETIST, ametiste, s. n. Varietate de cuarț de culoare violetă, folosit ca piatră semiprețioasă. – Fr. améthyste (lat. lit. amethystus).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AMETIST s.n. Varietate de cuarț de culoare violetă, folosită ca piatră semiprețioasă. [Pl. -te, -turi. / < fr. améthyste, cf. lat. amethystus, gr. amethystos].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMETIST s. n. varietate violacee de cuarț, piatră semiprețioasă. (< fr. améthyste, gr. amethystos)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AMETIST ~e n. Piatră semiprețioasă (varietate de cvarț) transparentă, de culoare violetă. /<fr. améthyste, lat. amethystus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ametist n. piatră scumpă de coloare viorie, căreia cei vechi îi atribuiau însușirea de a împiedeca beția.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*ametíst n., pl. e (vgr. améthystos, neîmbătat, d. methyo, mă îmbăt, din cauză că se credea că ametistu împedecă îmbătarea. V. amețesc). Min. Cŭarț violet, bioxid de siliciŭ (Si O2). Ametist oriental, corindon violet, seschioxid de aluminiŭ (Al2 O3), care e o peatră prețioasă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ametistă sf vz ametist
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ametist s. n., pl. ametiste
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ametist s. n., pl. ametiste
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ametist s. n., pl. ametiste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ametist, -te.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ametist, s.n. v. ametit.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DN | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ametist, ametistesubstantiv neutru
- 1. Varietate violetă de cuarț, folosită ca piatră semiprețioasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Inel cu ametist. DLRLC
- Nopțile erau senine, cu boltă de ametist, pe care străluceau puzderie de stele mărunte și luceferi ca niște flori de flacără. SADOVEANU, M. C. 34. DLRLC
- Purtam aripi odinioară, Sub cer înalt de ametist. LESNEA, I. 108. DLRLC
- A serii lăcrămare de ametiste și opale. MACEDONSKI, O. I 64. DLRLC
-
etimologie:
- améthyste DEX '09 DEX '98 DN
- amethystus DEX '09 DEX '98 DN