AMENTÍV, -Ă adj. stare ~ă = stare confuzională a conștiinței. (cf. it. amente, dement)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

amentív adj. m., pl. amentívi; f. sg. amentívă, pl. amentíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink