3 intrări
47 de definiții
din care- explicative (33)
- morfologice (8)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AMENDA1, amendez, vb. I. Tranz. A aplica cuiva o amendă. – Din amendă.
AMENDA2, amendez, vb. I. Tranz. 1. A îmbunătăți, a modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege; a emenda. 2. A îmbunătăți unele însușiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2). – Din fr. amender.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
amenda2, ~ă vt [At: ODOBESCU, S. II, 321 / V: (reg) amânda2 / Pzi: ~dez / E: fr amender] 1 A modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege. 2 (Agn) A îmbunătăți unele însușiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
amenda1 vt [At: PAS, Z. I, 298 / V: (reg) amânda1 / Pzi: ~dez / E: amendă] A aplica cuiva o amendă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*AMENDA (-dez) vb. tr. 1 A face mai bun, a îmbunătăți, a îndrepta ¶ 2 ⏲Spec. A aduce îndreptări, schimbări (unei legi): legea nu trebue desființată, ci numai amendată ¶ 3 ‼ A îmbunătăți pămîntul, a schimba natura solului, a-l îngrășa prin adăugarea unor substanțe străine care-l fac mai roditor ¶ 4 ⚖️ A osîndi la amendă, a globi: l-au amendat cu 50 de lei pentru contravenție [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AMENDA1, amendez, vb. I. Tranz. A aplica cuiva o amendă. – Din amendă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AMENDA2, amendez, vb. I. Tranz. 1. A îmbunătăți, a modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege. 2. A îmbunătăți unele însușiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2). – Din fr. amender.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AMENDA2, amendez, vb. I. Tranz. (Cu privire la un text, mai ales la o lege sau la un proiect de lege) A îmbunătăți, a îndrepta, a modifica prin amendamente. Proiectul de lege a fost amendat. Aceasta este o sistemă pe care poate cineva să o primească sau să o lepede; dar a veni să o amendeze prin deciziuni parțiale... se pare... a fi o lucrare inutilă. ODOBESCU, S. II 321.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMENDA1, amendez, vb. I. Tranz. A aplica cuiva o amendă. [Patronul] îmi face observație că nu-i dau lista cu cei ce întîrzie... ca să-i amendeze. PAS, Z. I 298.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMENDA2, amendez, vb. I. Tranz. A îmbunătăți, a modifica prin amendamente un text, mai ales o lege. – Fr. amender (lat. lit. emendare).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AMENDA1, amendez, vb. I. Tranz. A aplica cuiva o amendă. – Din amendă (după fr. amender).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AMENDA vb. I. tr. I. 1. A îmbunătăți, a modifica prin amendamente (o lege). 2. A îmbunătăți natura solului prin introducerea unor substanțe. II. A da, a aplica cuiva o amendă. [< fr. amender].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMENDA2 vb. tr. 1. a îmbunătăți prin amendamente (o lege). 2. a ameliora natura solului prin introducerea unor substanțe. 3. (jur.) a modifica, a îmbunătăți condiția unei persoane prin reeducare. (< fr. amender)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AMENDA1 vb. tr. a aplica o amendă. (< amendă)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A AMENDA2 ~ez tranz. 1) (legi, texte) A ameliora printr-un amendament. 2) (soluri) A îmbunătăți introducând anumite substanțe; a trata cu medicamente. /Din amendă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A AMENDA1 ~ez tranz. A supune unei amenzi. /Din amendă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amendà v. 1. a condamna la o amendă; 2. a modifica articolele unei legi.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMENDĂ, amenzi, s. f. Sancțiune care constă în plata unei sume de bani. – Din fr. amende.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
amandă sf vz amendă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
amânda2 vt vz amenda2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
amânda1 v vz amenda1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
amândă sf vz amendă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
amendă sf [At: SADOVEANU, N. F. 43 / V: aman-, amân- / Pl: ~nzi / E: fr amende] Pedeapsă în bani.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*AMENDĂ (pl. -enzi, -ende) 1 sf. ⚖️ Pedeapsă în bani, gloabă: martorul citat, care nu vine înaintea judecății, se va osîndi la o ~ care nu va fi mai mare de 100 de lei (PR. CIV.) ¶ 2 A face ~ onorabilă (pentru ceva), a-și cere iertare, a-și recunoaște în public greșeala [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AMENDĂ, amenzi, s. f. Pedeapsă în bani. – Din fr. amende.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AMENDĂ, amenzi, s. f. 1. Pedeapsă în bani. Ce amendă?... Amendă că nu v-ați dat băieții la școală. PREDA, Î. 118. 2. (În expr.) Amendă onorabilă = recunoaștere publică a propriei greșeli. Mi-am permis acest blam indiscret... îl retrag însă, gata de a face amendă onorabilă, dacă mă asiguri că ești mulțumit. M. I. CARAGIALE, C. 105.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMENDĂ, amenzi, s. f. 1. Pedeapsă în bani. 2. (Rar, în expr.) Amendă onorabilă = recunoaștere publică a propriei greșeli. – După fr. amende.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AMENDĂ s.f. 1. Pedeapsă în bani. 2. Amendă onorabilă = recunoaștere în public a unei greșeli proprii. [Pl. -nzi. / < fr. amende].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMENDĂ s. f. 1. sancțiune constând din plata unei sume de bani. 2. ~ onorabilă = recunoaștere în public a unei fapte. (< fr. amende)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AMENDĂ ~zi f. Sancțiune constând în obligația de a plăti o sumă de bani. A scuti de ~. [G.-D. amenzii] /<fr. amende
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amendă f. pedeapsă în bani; a face amendă onorabilă, a cere scuze (în public.)
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*améndă f., pl. e și zĭ (fr. amende). Pedeapsă în banĭ. Amendă onorabilă, o pedeapsă infamantă care consista (în Francia) în mărturisirea publică a unuĭ delict orĭ a uneĭ crime. (Această pedeapsă a fost desființată de Constituantă la 1791). Azĭ. A face amendă onorabilă, a mărturisi în public o greșeală care merită ĭertare. V. gloabă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*amendéz v. tr. (fr. amender, d. lat. emendare, a îndrepta). Pedepsesc cu amendă. Modific articulele uneĭ legĭ. Îngraș pămîntu.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
amenda (a ~) (a da o amendă) vb., ind. prez. 1 sg. amendez, 3 amendează; conj. prez. 1 sg. să amendez, 3 să amendeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
amenda (a ~) vb., ind. prez. 3 amendează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
amenda (a aplica amendă, a îmbunătăți) vb., ind. prez. 1 sg. amendez, 3 sg. și pl. amendează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amendă s. f., g.-d. art. amenzii; pl. amenzi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
amendă s. f., g.-d. art. amenzii; pl. amenzi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
amendă s. f., g.-d. art. amenzii; pl. amenzi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amendă, pl. amenzi
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
amendă, -zi.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
AMENDA vb. a penaliza, (înv. și reg.) a globi, a ștrăfui. (L-a ~ cu 5000 de lei.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AMENDA vb. a penaliza, (înv. și reg.) a globi, a ștrăfui. (L-a ~ cu 500 de lei.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMENDĂ s. penalitate, penalizare, (rar) penalizație, (înv. și pop.) gloabă, (înv. și reg.) ștraf, (prin Transilv.) birșag, dârdală, (înv.) globire, hatalm, (turcism înv.) geremea. (I-a aplicat o ~ zdravănă.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AMENDĂ s. penalitate, penalizare, (înv. și pop.) gloabă, (înv. și reg.) ștraf, (prin Transilv.) birșag, dîrdală, (înv.) globire, hatalm, (turcism înv.) geremea. (I-a aplicat o ~ zdravănă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
amendă (amenzi), s. f. – Pedeapsă în bani. Fr. amende. – Der. (din fr.) amenda, vb.; amendabil, adj.; amendament, s. n.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Amende honorable (fr. „Amendă onorabilă”) – Expresie de origine franceză, pe care o întîlnim în limbile multor popoare. Înseamnă a-ți cere iertare prin recunoașterea greșelii. Dar expresia n-are nimic comun cu amenda în înțelesul ei de azi, și cîteodată nu-i nici onorabilă! „Amenda onorabilă” a fost pînă la revoluția franceză o pedeapsă, care consta în a-ți recunoaște public vina unor anumite crime săvîrșite, de obicei în materie de sacrilegii. Vinovatul era adus în piață, în capul gol și cu picioarele goale, și acolo, în fața mulțimii, trebuia să-și recunoască fapta infamantă. Prin extindere, s-a ajuns încă de mult (fiindcă găsim expresia și la Molière) la aplicarea ei în cazul unor simple greșeli sau scăpări. De pildă, dacă în loc de Molière, noi am fi scris acum că expresia se găsește la Villon, trebuia să facem amendă onorabilă și să rectificăm această eroare. IST.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F45) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F45) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F45) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
amenda, amendezverb
- sinonime: emenda îmbunătăți
- Proiectul de lege a fost amendat. DLRLC
- Aceasta este o sistemă pe care poate cineva să o primească sau să o lepede; dar a veni să o amendeze prin deciziuni parțiale... se pare... a fi o lucrare inutilă. ODOBESCU, S. II 321. DLRLC
-
-
- 3. A modifica, a îmbunătăți condiția unei persoane prin reeducare. MDN '00
etimologie:
- amender DEX '09 DLRM DN
- amendă NODEX
amenda, amendezverb
- 1. A aplica cuiva o amendă. DEX '98 DEX '09 DLRLC DN
- [Patronul] îmi face observație că nu-i dau lista cu cei ce întîrzie... ca să-i amendeze. PAS, Z. I 298. DLRLC
-
etimologie:
- amendă DEX '98 DEX '09 DLRM MDN '00
- amender DN
amendă, amenzisubstantiv feminin
- 1. Sancțiune care constă în plata unei sume de bani. DEX '09 DLRLC DN
- Ce amendă?... Amendă că nu v-ați dat băieții la școală. PREDA, Î. 118. DLRLC
- 1.1. Amendă onorabilă = recunoaștere publică a propriei greșeli. DLRLC DN
- Mi-am permis acest blam indiscret... îl retrag însă, gata de a face amendă onorabilă, dacă mă asiguri că ești mulțumit. M. I. CARAGIALE, C. 105. DLRLC
-
-
etimologie:
- amende DEX '09 DEX '98 DN