AMELIORARE, ameliorări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) ameliora și rezultatul ei; îmbunătățire, îndreptare, ameliorație. 2. Proces de creare a noi rase de animale și a noi soiuri de plante de cultură sau de îmbunătățire a celor existente. [Pr.: -li-o-] – V. ameliora.

ameliorare sf [At: MEHEDINȚI, P. 19 / P: ~li-o~ / Pl: ~rări / E: ameliora] 1 Îmbunătățire. 2 îndreptare. 3-4 Proces de creare a noi rase de animale și a noi soiuri de plante de cultură (sau de îmbunătățire a celor existente) Si: ameliorație.

*AMELIORARE, *AMELIORAȚIUNE. *AMELIORAȚIE sf. 1 Faptul de a (se) ameliora ¶ 2 Îmbunătățire, stare mai bună [fr.].

AMELIORARE, ameliorări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) ameliora și rezultatul ei; îmbunătățire, îndreptare, ameliorație. 2. Proces de creare a unei noi rase de animale și noi soiuri de plante de cultură sau de îmbunătățire a celor existente. [Pr.: -li-o] – V. ameliora.

AMELIORARE, ameliorări, s. f. Acțiunea de a (s e) ameliora și rezultatul ei; îmbunătățire, îndreptare. ◊ Ameliorarea plantelor și animalelor, obținerea unor soiuri mai bune de plante și de animale, prin metode științifice. – Pronunțat: -li-o-.

AMELIORARE, ameliorări, s. f. Acțiunea de a (se) ameliora și rezultatul ei; îmbunătățire, îndreptare. [Pr.: -li-o].

AMELIORARE s.f. Acțiunea de a ameliora; ameliorație. ♦ Ramură a geneticii care se ocupă cu crearea unor noi soiuri de plante sau de animale și cu îmbunătățirea soiurilor existente. [< ameliora].

ameliorare f. schimbare în bine, îmbunătățire, îndreptare.

AMELIORA, ameliorez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) îmbunătăți, a (se) îndrepta, a (se) perfecționa. 2. Tranz. A supune ameliorării (2) un animal sau o plantă. [Pr.: -li-o-] – Din fr. améliorer.

ameliora [At: BĂLCESCU, M. V. 4 / P: ~li-o- / Pzi: ~rez / E: fr ameliorer] 1-2 vtr A (se) îmbunătăți. 3-4 vtr A (se) îndrepta. 5 vt A supune ameliorării un animal sau o plantă.

*AMELIORA (-erez) I. vb. tr. A îmbunătăți, a face mai bun, a aduce în stare mai bună, a îndrepta. II. vb. refl. A se îmbunătăți, a se îndrepta: starea bolnavului s’a mai ameliorat [fr.].

AMELIORA, ameliorez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) îmbunătăți, a (se) îndrepta, a (se) perfecționa. 2. Tranz. A supune ameliorării (2) un animal sau o plantă. [Pr.: -li-o] – Din fr. améliorer.

AMELIORA, ameliorez, vb. I. Refl. (Despre o stare, o situație, un proces) A se face mai bun, a se îndrepta, a se îmbunătăți. Starea sănătății s-a ameliorat. ◊ Tranz. A ameliorat calitatea produselor. ◊ Refl. pas. (Sport) S-au ameliorat și s-au stabilit numeroase recorduri. ◊ A obține, prin metode științifice, soiuri mai bune de plante sau de animale. – Pronunțat: -li-o-.

AMELIORA, ameliorez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) îmbunătăți, a (se) îndrepta. ♦ Tranz. A obține soiuri mai bune de plante sau de animale. [Pr.: -li-o]. – Fr. améliorer.

AMELIORA vb. I. 1. tr., refl. A (se) îndrepta, a (se) îmbunătăți. 2. tr. A obține soiuri mai bune de animale, de plante etc. [Pron. -li-o-. / < fr. améliorer, cf. lat. melior – mai bun].

AMELIORA vb. I. tr., refl. a (se) îmbunătăți. II. tr. a obține soiuri sau rase mai bune de animale, de plante etc. (< fr. améliorer)

A AMELIORA ~ez tranz. A face să se amelioreze; a îndrepta; a îmbunătăți. ~ solul. [Sil. -li-o-] /<fr. améliorer

A SE AMELIORA se ~ează intranz. A deveni mai bun sau a reveni la calitatea de mai înainte; a se îmbunătăți; a se îndrepta. [Sil. -li-o-] /< fr. améliorer

ameliorà v. a face mai bun, a îmbunătăți, a îndrepta.

*ameliorațiúne f. (fr. amélioration; lat. meliorátio, -ónis). Îmbunătățire. – Și -áție, dar ob. -áre.

*amelioréz v. tr. (fr. améliorer, lat. meliorare, d. melior, maĭ bun). Îmbunătățesc.

ameliorare (desp. -li-o-) s. f., g.-d. art. ameliorării; pl. ameliorări

ameliorare (-li-o-) s. f., g.-d. art. ameliorării; pl. ameliorări

ameliorare s. f. (sil. -li-o-), g.-d. art. ameliorării; pl. ameliorări

ameliora (a ~) (desp. -li-o-) vb., ind. prez. 1 sg. ameliorez, 3 ameliorează; conj. prez. 1 sg. să ameliorez, 3 să amelioreze

ameliora (a ~) (-li-o-) vb., ind. prez. 3 ameliorează

ameliora vb. (sil. -li-o-), ind. prez. 1 sg. ameliorez, 3 sg. și pl. ameliorează

ameliora (i-o)

AMELIORARE s. ameliorație, îmbunătățire, îndreptare. ( ~ vremii.)

AMELIORARE s. ameliorație, îmbunătățire, îndreptare. (~ vremii.)

AMELIORA vb. a (se) îmbunătăți, a (se) îndrepta, (pop., fam. și fig.) a (se) răzbuna. (Vremea s-a mai ~.)

AMELIORA vb. a (se) îmbunătăți, a (se) îndrepta, (pop., fam. și fig.) a (se) răzbuna. (Vremea s-a mai ~.)

A (se) ameliora ≠ a (se) agrava, a (se) înrăutăți