AMANETÁRE, amanetări, s. f. Acțiunea de a amaneta. – V. amaneta.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AMANETÁRE, amanetări, s. f. Acțiunea de a amaneta.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

AMANETÁRE s. (pop.) zălogire. (~ unui bun.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

amanetáre s. f., g.-d. art. amanetării; pl. amanetări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AMANETÁ, amanetez, vb. I. Tranz. A pune ceva ca amanet. – Din amanet.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A AMANETÁ ~éz tranz. 1) (obiecte) A da ca amanet; a zălogi. 2) (obiecte) A lua ca amanet; a zălogi. /Din amanet
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AMANETÁ, amanetez, vb. I. Tranz. A pune ceva ca amanet. – Din amanet.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

AMANETÁ vb. (pop.) a zălogi, (înv.) a supune. (~ un obiect.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A amaneta ≠ a răscumpăra
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

amanetá vb., ind. prez. 1 sg. amanetéz, 3 sg. și pl. amaneteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

amanetéz și em- v. tr. (d. amanet). Pun amanet.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink