ALUZÍV, -Ă, aluzivi, -e, adj. Cu aluzii. – Din fr. allusif.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALUZÍV ~ă (~i, ~e) Care conține o aluzie; care face aluzie. Exprimare ~ă. /<fr. allusif
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALUZÍV, -Ă adj. Care face aluzie; cu aluzii. [< fr. allusif].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALUZÍV, -Ă adj. care face aluzie. (< fr. allusif)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

aluzív adj. m., pl. aluzívi; f. sg. aluzívă, pl. aluzíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink