ALUVIONÁR, -Ă, aluvionari, -e, adj. Aluvial. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. alluvionnaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALUVIONÁR ~ă (~i, ~e) Care este format din aluviuni. [Sil. -vi-o-] /<fr. alluvionnaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALUVIONÁR, -Ă adj. Aluvial. [Pron. -vi-o-. / < fr. alluvionnaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALUVIONÁR, -Ă adj. referitor la aluviuni. (< fr. alluvionnaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ALUVIONÁR, -Ă, aluvionari, -e, adj. Aluvial. [Pr.: -vi-o-] – După fr. alluvionnaire.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ALUVIONÁR adj. v. aluvial.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

aluvionár adj. m. (sil. -vi-o-), pl. aluvionári; f. sg. aluvionáră, pl. aluvionáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*aluvionár, -ă adj. (d. aluviune după lat. alluvio). De aluviune: teren aluvionar.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink