ALUNIZÁRE s. f. Acțiunea de a aluniza; aselenizare. – V. aluniza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALUNIZÁRE s.f. Aselenizare. [< aluniza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALUNIZÁRE s. v. aselenizare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

alunizáre s. f., g.-d. art. alunizării; pl. alunizări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALUNIZÁ, alunizez, vb. I. Intranz. A aseleniza. – După fr. alunir.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A ALUNIZÁ pers. 3~eáză intranz. (despre nave cosmice) A coborî lent pe suprafața Lunii; a lua contact cu Luna; a aseleniza. /<fr. alunir
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALUNIZÁ vb. I. intr. A aseleniza. [P.i. -zez. / după fr. alunir].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALUNIZÁ vb. intr. a aseleniza. (după fr. alunir)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ALUNIZÁ vb. v. aseleniza.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

alunizá vb., ind. prez. 1 sg. alunizéz, 3 sg. și pl. alunizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

alunizáre s.f. Faptul de a aluniza ◊ „Ca cel mai adecvat loc pentru alunizare autorul citează «mările» lunare.” Sc. 28 II 62 p. 4. ◊ „Radarul de alunizare a fost pus în funcțiune. ” Sc. 21 VII 69 p. 6 (din aluniza; cf. fr. alunissage; DMN 1958; DEX, DN3)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

alunizá vb. I A lua contact cu Luna venind de pe Pământ ◊ „[...] pentru a aluniza la punctul cel mai puțin accidentat.” Sc. 21 VII 69 p. 6 (după fr. alunir; DMN 1959; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 239, V. Guțu Romalo C.G. 234, FC II 34, 36, Th. Hristea în R.lit. 28 II 80 p. 8; DEX, DN3)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink