9 definiții pentru «altitudine»   declinări

ALTITÚDINE, altitudini, s. f. Înălțime a unui punct de pe suprafața pământului, considerată în raport cu nivelul mării sau față de alt punct de pe suprafața terestră. – Din lat. altitudo, -inis, fr. altitude.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTITÚDINE ~i f. Înălțime a unui punct de pe suprafața Pământului în raport cu nivelul mării. ~ absolută. /<lat. altitudo, ~inis, fr. altitude
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTITÚDINE s.f. Înălțimea pe care o are un punct de pe Pământ în raport cu nivelul mării. ♦ Altitudinea unui astru = arcul de cerc vertical măsurat de la orizontul astronomic până la poziția astrului pe bolta cerească. [Cf. fr. altitude, lat. altitudo].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTITÚDINE s. f. 1. înălțime deasupra nivelului mării. 2. mare elevație verticală. (< fr. altitude, lat. altitudo)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTITÚDINE, altitudini, s. f. Înălțimea unui punct de pe suprafața pământului considerată în raport cu nivelul mării. – Fr. altitude (lat. lit. altitudo, -inis).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTITÚDINE s. cotă, înălțime. (La ce ~ ne aflăm?)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

altitúdine s. f., g.-d. art. altitúdinii; pl. altitúdini
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*altitúdine f. (lat. altitúdo, -údinis). Înălțime, maĭ ales considerată de la nivelu măriĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ALTITUDINE înălțime; parametru esențial în aviație. Altitudine de restabilire, înălțime la care motorul cu piston își menține puterea de la sol prin supraalimentarea sa cu ajutorul unui compresor. Altitudine de zbor, element principal al navigației aeriene strâns legat de securitatea zborului, reprezentând distanța pe verticală de la p aeronavă la un punct de pe suprafața terestră, putând fi: absolută (în raport cu nivelul mării) și relativă (față de un punct de referință).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink