ALTIMETRÍE s. f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinilor de pe suprafața terestră față de o suprafață de referință (nivelul mării) în vederea reprezentării reliefului pe hartă. – Din fr. altimétrie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTIMETRÍE f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinii punctelor caracteristice de pe scoarța terestră. /<fr. altimétrie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTIMETRÍE s.f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinii punctelor caracteristice ale scoarței terestre; hipsometrie. [Gen. -iei. / < fr. altimétrie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTIMETRÍE s. f. ramură a topografiei care se ocupă cu determinarea altitudinii punctelor caracteristice ale scoarței terestre; hipsometrie. (< fr. altimétrie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTIMETRÍE s. f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinilor punctelor de teren față de nivelul mării. – Fr. altimétrie.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

altimetríe s. f. (sil. -tri-), art. altimetría, g.-d. altimetríi, art. altimetríei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink