ALTERITÁTE s.f. (Fil.; op. identitate) Existența, ființa privită din punct de vedere diferit de ea însăși. [Cf. fr. alterité, it. alterità < lat. t. alteritas].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALTERITÁTE s. f. (fil.) trecere a unei existențe de la o stare la alta. ◊ existența, ființa privită din punct de vedere diferit de ea însăși. (< fr. altérité, lat. alteritas)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
alteritáte s. f., g. / d. art. alteritắții; pl. alteritắți
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
CristinaDianaN
| Semnalează o greșeală
| Permalink
alteritáte s. f., g.-d. art. alterității
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
alteritáte s.f. (filoz.) Ceea ce constituie o entitate aparte, diferită ◊ „Singurele adevărate alterități existente în Occident (societățile primitive) au fost eradicate.” Ap. 9/93 p. 22. ◊ „Ar fi necesar însă ca și ideologii minorităților să adauge, conștiinței de sine, conștiința alterității.” ◊ „22” 42/93 p. 1; v. și R.l. 20 XI 96 p. 20; v. și diaboliza (din lat. t. alteritas; cf. fr. altérité; DHLF; DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink