ALOGÉN, -Ă, alogeni, -e, adj. Care se deosebește prin natură și origine de mediul în care se află; alogenetic. ♦ (Despre populații) De origine străină, venit din altă parte. – Din fr. allogène.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALOGÉN ~ă (~i, ~e) Care se deosebește (prin natură și origine) de mediul în care se află. Corp ~. /<fr. allogene
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALOGÉN, -Ă adj. (Chim.) Deosebit prin natură și prin origine de mediul înconjurător. ♦ (Despre un component al unei roci) Format anterior rocii și într-un alt loc decât aceasta. ♦ (Despre o populație) Venit din altă parte, de altă origine. [< fr. allogène, cf. gr. allos – altul, genos – neam].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALOGÉN, -Ă adj. deosebit prin natură și prin origine de mediul înconjurător; alogenetic. ◊ (despre o populație; și s. m.) venit din altă parte, de altă origine. (< fr. allogène)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ALOGÉN, -Ă, alogeni, -e, adj. Care se deosebește prin natură și origine de mediul în care se află. ♦ (Despre populații) De origine străină, venit din altă parte. – Fr. allogène (< gr.).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ALOGÉN adj. alogenetic. (Populație ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

alogén adj. m., pl. alogéni; f. sg. alogénă, pl. alogéne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

alogen, (engl.= allogene) calitatea unui min. de a se fi format anter. într-un loc diferit de cel al rocii din care face parte. Ex. xenolitele din roci magmatice sau particulele a. (terigene sau detritice), transportate din afara bazinului de sedimentare. Min. și fragmentele litice a. se recunosc după caracterul lor clastic și după efectele de corodare și alterare care se întâlnesc pe supr. acestora. Sin. alotigen. Ant. autigen.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink