ALIVĂNÍ, alivănesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) arunca, a (se) rostogoli; a (se) duce în lume și a-și pierde urma.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
cornel
| Semnalează o greșeală
| Permalink
alivănésc (mă) v. refl. (cp. cu alimănesc). Vest. Iron. Mă adăpostesc, mă pripășesc, găsesc loc bun (de ex., la un ospăț).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
alivăni, alivănesc v. r. (intl.) a fugi, a se ascunde, a-și pierde urma
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink