ALINEÁT, alineate, s. n. Rând retras într-un text pentru a marca schimbarea ideii; fragment de text care începe cu un asemenea rând. ♦ Pasaj în articole de legi. [Pr.: -ne-at. – Var.: aliniát s. n.] – După fr. alinéa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALINEÁT ~e n. 1) Rând dintr-un text care începe mai la dreapta decât celelalte. 2) Fragment de text cuprins între două rânduri de felul acesta. 3) Pasaj al unui articol de lege. [Sil. -ne-at] /<fr. alinéa
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALINEÁT s.n. Rând într-un text care începe mai dinăuntru decât celelalte pentru a arăta trecerea la altă idee; fragment de text cuprins între două rânduri scrise în acest fel. ♦ Pasaj dintr-un articol de lege. [Pron. -ne-at, pl. -te, -turi, var. aliniat s.n. / cf. fr. alinéa, lat. a linea – de la capăt].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALINEÁT s. n. rând mai retras într-un text, care marchează trecerea la o altă idee; fragment de text între două asemenea rânduri. ◊ pasaj dintr-un articol de lege; paragraf. (după fr. alinéa, lat. alinea)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ALINEÁT, alineate, s. n. Rând într-un text care începe mai la dreapta decât celelalte, pentru a marca schimbarea ideii; fragment de text care începe cu un asemenea rând. ♦ Pasaj în articolele de legi. [Pr.: -ne-at. – Var.: aliniát s. n.] – După fr. alinéa.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ALINEÁT s. paragraf. (Conținutul unui nou ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

alineát (alineáte), s. n. – Paragraf. – Var. aliniat. Fr. alinéat, cu -t analogic. Var. se explică prin confuzia cu vb. alinia.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

alineát s. n. (sil. -ne-at), pl. alineáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*alineát n., pl. e (fr. alinéa, d. lat. a linea, de la linie). Rînd al căruĭ prim cuvînt e maĭ în ăuntru [!] pagineĭ. Locu dintre doŭă rîndurĭ ca acestea.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALINEÁ vb. I v. alinia.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink