ALINĂTÚRĂ, alinături, s. f. (Rar) Loc pe parcursul unui râu unde apa este liniștită. – Alina + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALINĂTÚRĂ, alinături, s. f. Loc pe parcursul unui râu unde apa este liniștită. – Din alina + suf. -(ă)tură.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

alinătúră s. f., g.-d. art. alinătúrii; pl. alinătúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink