ALEZÓR, alezoare, s. n. Unealtă așchietoare de formă cilindrică sau conică utilizată la alezare. – Din fr. alésoir.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALEZÓR ~oáre n. Sculă folosită pentru a aleza. /<fr. alésoir
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALEZÓR s.n. Unealtă folosită pentru alezare. [Cf. fr. alésoir].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALEZÓR s. n. unealtă așchietoare pentru alezare. (< fr. alésoir)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ALEZÓR, alezoare, s. n. Unealtă care servește la alezare. – După fr. alésoir.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

alezór s. n., pl. alezoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink