ALÉRT, -Ă, alerți, -te, adj. (Livr.) Sprinten, vioi; iute, prompt. – Din fr. alerte.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALÉRT, -Ă adj. (Liv.) Vioi; iute, sprinten; prompt la acțiune. [Pl. -rți, -rte. / < fr. alerte].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALÉRT, -Ă adj. vioi, iute, sprinten; prompt. (< fr. alerte)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ALÉRT adj. v. iute, sprinten, vioi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

alért adj. m., pl. alérți; f. sg. alértă, pl. alérte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink