opțiuni
  • info

2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALERGEN, -Ă, alergeni, -e, adj., s. n. (Substanță de natură proteică) care provoacă o alergie. – Din fr. allergène.

ALERGEN, -Ă, alergeni, -e, adj., s. n. (Substanță de natură proteică) care provoacă o alergie. – Din fr. allergène.

alergen, ~ă sn, a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr allergène] 1-2 (Substanță de natură proteică) care provoacă o alergie.

ALERGEN, -Ă adj., s.m. (Substanță) care provoacă o stare alergică. [< fr. allergène, cf. fr. allergie – alergie, gr. gennan – a produce].

ALERGEN, -Ă adj., s. n. (substanță, agent) care provoacă alergie. (< fr. allergène)

ALERGEN ~ă (~i, ~e) și substantival Care provoacă alergie. /<fr. allergene

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!alergen2 s. m., pl. alergeni

alergen1 adj. m., pl. alergeni; f. alergenă, pl. alergene

alergen1 adj. m., pl. alergeni; f. alergenă, pl. alergene

alergen2 s. n., pl. alergene

alergen adj. m., pl. alergeni; f. sg. alergenă, pl. alergene

alergen s. n., pl. alergene

Intrare: alergen (adj.)
alergen1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alergen
  • alergenul
  • alergenu‑
  • alergenă
  • alergena
plural
  • alergeni
  • alergenii
  • alergene
  • alergenele
genitiv-dativ singular
  • alergen
  • alergenului
  • alergene
  • alergenei
plural
  • alergeni
  • alergenilor
  • alergene
  • alergenelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: alergen (s.m.)
alergen3 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alergen
  • alergenul
  • alergenu‑
plural
  • alergeni
  • alergenii
genitiv-dativ singular
  • alergen
  • alergenului
plural
  • alergeni
  • alergenilor
vocativ singular —
plural —
alergen2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alergen
  • alergenul
  • alergenu‑
plural
  • alergene
  • alergenele
genitiv-dativ singular
  • alergen
  • alergenului
plural
  • alergene
  • alergenelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

alergen, alergenăadjectiv
alergen, alergenisubstantiv masculin

  • 1. (Substanță de natură proteică) care provoacă o alergie. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.