aldehidă sf [At: MACAROVICI, CH. 511 / Pl: ~de / E: fr aldéhyde] (Chm) 1 Substanță rezultată ca prim produs de oxidație a unui alcool primar, care se găsește în esența de mușețel, de scorțișoară etc. și care are o largă întrebuințare în industria farmaceutică, la prepararea parfumurilor sintetice, la fabricarea coloranților etc. 2 (Îs) ~ formică Formol. 3 (Îs) Meta~ Alcool solidificat care se găsește în comerț sub formă de cuburi presate și care se întrebuințează la ardere. 4 (Îs) ~ benzoică Aldehidă care dă esența artificială de migdale amare. 5 (Îs) ~ cinamică Aldehidă care dă esența artificială de scorțișoară.

ALDEHIDĂ, aldehide, s. f. Compus organic rezultat din oxidarea alcoolilor primari, cu largă întrebuințare în industria farmaceutică. Unele aldehide se găsesc în stare naturală, în uleiurile eterice extrase din plante. Aldehidă acetică v. acetic. Aldehidă formică v. formic.

ALDEHIDĂ, aldehide, s. f. Substanță organică obținută prin oxidarea moderată a unor alcooli, folosită în industria farmaceutică. ◊ Aldehidă formică = formol. – Fr. aldéhyde.

ALDEHIDĂ s.f. Compus organic obținut prin oxidarea unor alcooli, folosită în industria farmaceutică. ◊ Aldehidă formică = formaldehidă. [< fr. aldéhyde].

ALDEHIDĂ s. f. substanță organică obținută prin oxidarea unor alcooli. (< fr. aldéhyde)

ALDEHIDĂ ~e f. chim. Compus organic obținut prin oxidarea unor alcooli, folosit în industria farmaceutică. /<fr. aldéhyde

*ALDE(H)IDĂ (pl. -ide) sf. 🔬 Compus organic foarte inflamabil format din hidrogen, oxigen și carbon, constituind cel dintîiu grad de oxidațiune a alcoolurilor; derivă din alcooluri prin eliminare de hidrogen [fr.].

*aldeídă f., pl. e (fr. aldéhyde, din latina chimică alcohol dehydrogenatum). Chim. Lichid volátil inflamabil rezultat din dezidrogenarea saŭ oxidarea alcoolilor primarĭ. – Și aldehidă.

aldehidă s. f., g.-d. art. aldehidei; pl. aldehide

aldehidă s. f., g.-d. art. aldehidei; pl. aldehide

aldehidă s. f., g.-d. art. aldehidei; pl. aldehide

ALDEHIDĂ s. (CHIM.) aldehidă acetică v. acetaldehidă; aldehidă acrilică v. acroleină; aldehidă benzoică v. benzaldehidă; aldehidă formică v. formaldehidă.

ALDEHIDĂ s. (CHIM.) aldehidă acetică = acetaldehidă; aldehidă acrilică = acroleină, propenal; aldehidă benzoică = benzaldehidă; aldehidă formică = formaldehidă.