ALCOOLÍZĂ s.f. Reacția chimică dintre un ester și un alcool. [< fr. alcoolyse].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALCOOLÍZĂ s. f. reacție chimică dintre alcoolul unui ester și un alt alcool. (< fr. alcoolyse)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ALCOOLIZÁ, alcoolizez, vb. I. 1. Refl. A consuma în mod excesiv și permanent băuturi alcoolice; a deveni alcoolic (2). 2. Tranz. A mări concentrația de alcool dintr-o soluție. [Pr.: -co-o-] – Din fr. alcooliser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A ALCOOLIZÁ ~éz tranz. (soluții) A trata cu alcool. /<fr. alcooliser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE ALCOOLIZÁ mă ~éz intranz. A consuma sistematic băuturi alcoolice; a deveni alcoolic. /<fr. alcooliser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALCOOLIZÁ vb. I. 1. tr. A mări concentrația de alcool dintr-o soluție. 2. refl. A consuma în mod abuziv băuturi alcoolice; a deveni alcoolic. [< fr. alcooliser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALCOOLIZÁ vb. I. tr. a adăuga alcool unui alt lichid. II. refl. (despre oameni) a se intoxica cu alcool. (< fr. alcooliser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ALCOOLIZÁ, alcoolizez, vb. I. Refl. A consuma în mod excesiv și permanent băuturi alcoolice; a deveni alcoolic. – Fr. alcooliser.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

alcoolizá vb. (sil. -co-o-), ind. prez. 1 sg. alcoolizéz, 3 sg. și pl. alcoolizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*alcoolizéz v. tr. (d. alcool). Amestec un lichid cu alcool. V. refl. Îmĭ otrăvesc organizmu pin [!] beție.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink