ALBICIÚNE s. f. (Fam.) Albeață. – Alb + suf. -iciune.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALBICIÚNE s. v. albeață.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

albiciúne s. f., g.-d. art. albiciúnii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

albiciúne f. Vechĭ Calitatea de a fi alb.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink