ALANDÁLA adv. (Fam.) La întâmplare, în dezordine, fără nici o noimă; pe dos. [Var.: halandála adv.] – Din ngr. álla and'álla „unul în locul altuia”.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ALANDÁLA adv. În dezordine; anapoda; pe dos; fără noimă. Îmbrăcat ~. A vorbi ~. /<ngr. alla and' alla
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALANDÁLA adv. La întâmplare, în dezordine, fără nici o noimă. Lucruri puse alandala. [Var.: halandála adv.] – Ngr. alla ant'alla.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ALANDÁLA adv. v. anapoda.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

alandála, adv. – Pe dos, în dezordine, împotriva sensului comun. Ngr. ἄλλ’ἀντ’ἄλλον „unul în locul celuilalt” (Philippide, Principii, 146; DAR; Gáldi 142); cf. alb. dalë ng’dali.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

alandála adv.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

álandala saŭ álan-dála adv. (ngr. pop. áll' ant' álla, unele în locu altora). Fam. Fără ordine: a vorbi alandala, a pune lucrurile alandala. – Și hálandala saŭ hálan-dála (ca hára-pára) în Mold. Munt. est. V. arababura, talmeș-balmeș.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink