ALĂMÍRE s. f. Acțiunea de a alămi. – V. alămi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALĂMÍRE s. f. Acțiunea de a alămi.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

alămíre s. f., g.-d. art. alămírii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALĂMÍ, alămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi sau a sufla un obiect cu un strat de alamă (1). – Din alamă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A ALĂMÍ ~ésc tranz. (obiecte) A acoperi cu un strat de alamă. /Din alama
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALĂMÍ, alămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi sau a sufla un obiect cu alamă. – Din alamă.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

alămí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. alămésc, imperf. 3 sg. alămeá; conj. prez. 3 sg. și pl. alămeáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink