alîm (-muri), s. n. – Contribuție specială care, începînd cu 1729, s-a impus de către administrația din Mold., tătarilor stabiliți în sudul Basarabiei. Tc. alim „rentă, venit”.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

alîm n., pl. urĭ (tăt. turc. alym, id.). Vechĭ. Biru pe care-l plăteaŭ Tătariĭ ca să aĭbă drept să pască vitele în Moldova. V. ușur.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink